"

If you arrange the contents of your inner being; if you separate within yourself the changing transitory elements of your person and the unchanging, eternal world of your being: the transitory elements appear to you as objects, plants, animals, so to speak, and you can interact with the factors of the eternal world. Suddenly you notice in your solitude that you are learning from someone without the use of mouth or ears; and at first you do not know whether you are imagining it or whether a disembodied being has descended to you. Your invisible teacher is not a mirage, nor a spirit descended to you, but one of the infinite currents that lie beneath your person. The infinite currents are the formers and guides of the personality, which can be accessed and interrogated after the personality has been broken through. Anyone can be in touch with them, only not everyone knows it; intuition, the sudden realization without precedent, is always a suggestion of one of the infinite currents.
The infinite currents behind the personality are called angels by Christians, gods by the ancient Greeks, and devas by the Indians. Who are these angels, gods, and devas? They are not persons; they are the soul-powers pervading the universe; they are not spirits outside our own being and descending to us, nor are they parts of our own being, but they are the forces of the naked soul emerging from under the cloak of personality; the soul which is not 'my soul' or a 'separate soul', but the 'soul', without limit.
The individuality-obsessed man of today has lost the knowledge of angels; he does not believe in invisible winged creatures descending from the air, and he is right. But he does not know that his personality and his soul are not identical; that behind his temporal personality lies the non-temporal soul, which is not one's soul, but is undivided, boundless; and that the various manifestations of the soul are angels; they are hidden in him like a multitude of colors in a colorless sunbeam. And he who penetrates beneath his transitory person, comes into contact with the angels, as a prisoner who breaks the prison window comes into contact with the pure air.
There are other kinds of angels: an angel of a landscape, an angel of a family, an angel of a nation and many more. And there are devils. An angel or devil is not a person, but it is not a symbol. If you notice in any of your manifestations that which is not temporal, not enclosed, not your own: it is the angel or the devil.
A general human frailty: greed, frivolity, avarice, etc., is as unenclosed and unindividual as the soul. From profligate to profligate, from miser to miser, an invisible current runs, not in space, yet almost palpable: this current is the devil.
Between angel and devil there is no more sharp boundary than between good and bad man. The infinite currents behind your personality, if you access them, behave like angels; if you pile the dross of life on top of them, they behave like devils.

"

Ha bensőd tartalmait elrendezed; ha különválasztod magadban személyed változó múló elemeit és lényed változatlan, örök világát: a múló elemek úgyszólván tárgyakként, növényekként, állatokként mutatkoznak előtted, s az örök világ tényezőivel érintkezni tudsz. Egyszer csak észreveszed magányodban, hogy száj és fül használata nélkül valakitől tanulsz; és eleinte nem tudod, hogy képzelődsz-e, vagy egy testtelen lény ereszkedett le hozzád. Láthatatlan tanítód nem káprázat, nem is hozzád-ereszkedett szellem, hanem a személyed alatt rejlő végtelen áramok valamelyike. A végtelen áramok a személyiség formálói és vezetői, melyek a személyiség áttörése után hozzáférhetők és kikérdezhetők. Bárki érintkezhet velük, csak nem mindenki tud erről; az intuíció, az előzmény-nélküli hirtelen felismerés, mindig a végtelen áramok valamelyikének sugallata.

A személyiség-mögötti végtelen áramokat a keresztények angyaloknak, az ógörögök Isteneknek, az indek déváknak nevezik. Kifélék ezek az angyalok, istenek, dévák? Nem személyek; a mindenséget átható lélek-erők; nem is saját lényünkön kívül levő és hozzánk leereszkedő szellemek, de nem is saját lényünk alkatrészei, hanem a személyiség burka alól feltáruló meztelen lélek erői; a léleké, mely nem „az én lelkem” s nem „külön lélek”, hanem a „lélek”, határtalanul.

Az egyéniségbe-süppedt mai ember elvesztette az angyalokról való tudást; nem hisz a levegőből leereszkedő láthatatlan szárnyasokban és ebben igaza is van. Csakhogy nem tud arról, hogy személyisége és lelke nem azonos; arról, hogy időbeli személyisége mögött rejlik a nem-időbeli lélek, mely nem valakinek a lelke, hanem tagolatlan, határtalan; s a léleknek különféle megnyilvánulásai az angyalok; úgy rejlenek benne, mint a színek sokasága a színtelen napsugárban. S aki múló személye alá hatol; érintkezésbe lép az angyalokkal, ahogy a börtönablakot kitörő rab érintkezésbe kerül a tiszta levegővel.

Vannak másfajta angyalok is: egy táj, egy család, egy nemzet angyala és még sokféle. S vannak ördögök is. Az angyal, vagy ördög nem személy, de nem is jelkép. Ha bármely megnyilvánulásodban észreveszed azt, ami benne nem időbeli, nem zárt, nem saját: ez az angyal, vagy az ördög.

Egy-egy általános-emberi gyarlóság: a kapzsiság, könnyelműség, fösvénység, stb. éppúgy nem zárt és nem egyéni, akár a lélek. Pazarlótól pazarlóig, fösvénytől fösvényig láthatatlan áram vezet, nem térben, mégis szinte kitapinthatóan: ez az áram az ördög.

Angyal és ördög közt éppúgy nem lehet éles határt vonni, mint jó és rossz ember közt. A személyiséged mögötti végtelen áramok, ha hozzájuk férkőzöl, angyalként, ha az élet salakjait föléjük halmozod, ördögként viselkednek.

"

Dacă aranjezi conținutul ființei tale interioare; dacă separi în interiorul tău elementele tranzitorii schimbătoare ale persoanei tale și lumea neschimbătoare și eternă a ființei tale: elementele tranzitorii îți apar ca obiecte, plante, animale, ca să spunem așa, iar tu poți interacționa cu factorii lumii eterne. Dintr-o dată, observați în singurătatea voastră că învățați de la cineva fără să vă folosiți gura sau urechile; și la început nu știți dacă vă imaginați sau dacă o ființă fără trup a coborât la voi. Învățătorul tău invizibil nu este un miraj, nici un spirit coborât la tine, ci unul dintre curenții infiniți care se află sub persoana ta. Curenții infiniți sunt formatorii și ghizii personalității, care pot fi accesați și interogați după ce personalitatea a fost străpunsă. Oricine poate fi în contact cu ele, numai că nu toată lumea știe acest lucru; intuiția, realizarea bruscă fără precedent, este întotdeauna o sugestie a unuia dintre curenții infinitului.
Curenții infiniți din spatele personalității sunt numiți îngeri de creștini, zei de grecii antici, deva de indieni. Cine sunt acești îngeri, zei, deva? Ei nu sunt persoane; ei sunt puterile sufletești care străbat universul; ei nu sunt spirite din afara ființei noastre și care coboară la noi, nici nu sunt părți ale ființei noastre, ci sunt forțele sufletului gol care ies de sub mantia personalității; sufletul care nu este "sufletul meu" sau "un suflet separat", ci "sufletul", fără limite.
Omul obsedat de individualitate din zilele noastre a pierdut cunoștințele despre îngeri; el nu crede în creaturi invizibile înaripate care coboară din aer, și are dreptate. Dar el nu știe că personalitatea sa și sufletul său nu sunt identice; că în spatele personalității sale temporale se află sufletul non-temporal, care nu este sufletul cuiva, ci este indivizibil, fără limite; și că diferitele manifestări ale sufletului sunt îngeri; ele sunt ascunse în el ca o mulțime de culori într-o rază de soare incoloră. Iar cel care pătrunde sub persoana sa trecătoare, intră în contact cu îngerii, așa cum un prizonier care sparge fereastra închisorii intră în contact cu aerul curat.
Există și alte tipuri de îngeri: un înger al unui peisaj, un înger al unei familii, un înger al unei națiuni și multe altele. Există și diavoli. Un înger sau un diavol nu este o persoană, dar nu este nici un simbol. Dacă observați în oricare dintre manifestările voastre ceea ce nu este temporal, nu este închis, nu vă aparține: este îngerul sau diavolul.
O fragilitate umană generală: lăcomia, frivolitatea, avariția etc., este la fel de neînchisă și neindividuală ca sufletul. De la risipitor la risipitor, de la avar la avar, trece un curent invizibil, nu în spațiu, dar aproape palpabil: acest curent este diavolul.
Între înger și diavol nu există o graniță mai netă decât între omul bun și omul rău. Curenții infiniți din spatele personalității voastre, dacă îi accesați, se comportă ca îngerii; dacă îngrămădiți peste ei zgura vieții, se comportă ca diavolii.