"

And because you are a wanderer, every day you must continue on the path that leads you towards your only goal, that is, towards the knowledge of your soul and the divine content hidden in your soul. It is not easy. Just think of the many temptations that call you to rest, to interrupt your journey, to take care of something else! A beautiful woman stands on the roadside and beckons you with a charming smile. Your body and senses respond to this call, you want to mingle with this beautiful body and surrender to the sweet intoxication of lust. But you must know that moments of vanity and lust are followed by moments of utter desolation and perplexity. For your soul wants something else, and when you feed your body with the sultry spice of another body, the soul is left hungry and thirsty. Money, medals, titles, titles come in your way: but what do you do with all this when the attention, the fatigue, the time, which is the price of worldly recognition, distracts the best powers of your soul from the knowledge of the divine? Mates whore by the wayside, call you along, and encourage you to a good venture: what can you gain in all business and amusement, if you linger by the gaming table or the tavern table, and your soul asks with agonizing urgency, 'Why are you stealing time here? It's all childish and mean. You must move on, you have work to do." That's how life speaks to you, every day, every moment - it calls you to rest, to lust, to have fun, to be satisfied in vanity and power. But when it's not your job! You're a wanderer and every day you have to keep going. You don't know how long you will live, or even if you will have time, to reach the end of your journey, to know your soul and the divine. Therefore, go on every day, wounded and poor. For you are a wanderer.

"

S mert vándor vagy, minden nap tovább kell menned az úton, mely egyetlen célod, tehát lelked és a lelkedben elrejtett isteni tartalom megismerése felé vezet. Nem könnyű ez. Gondold csak meg, milyen sokfajta csábítás hívogat útközben, hogy megpihenj, félbeszakítsd utadat, mással törődjél! Szép nő áll az út mentén és bájos mosollyal int feléd. Tested és érzékeid felelnek e hívásra, szeretnél elvegyülni e szép testtel és átadni magad a kéj édes bódulatának. De tudnod kell, hogy a hiú és kéjes pillanatokat a teljes kietlenség és tanácstalanság követi. Mert lelked mást akar, s mikor tested megéteted egy másik test fülledt fűszerével, a lélek éhes és szomjas marad. Pénz, érdemrendek, címek, rangok akadnak utadba: de mit kezdesz mindezzel, ha a figyelem, fáradtság, idő, mely a világi elismerés ára, elvonja lelked legjobb erőit az isteni megismerésétől? Cimborák kurjongatnak az út mentén, s hívnak magukkal, kaján vállalkozásra biztatnak: mit nyerhetsz minden üzleten és szórakozáson, ha a játékasztal vagy a kocsmaasztal mellett vesztegelsz, s közben lelked kínzó sürgetéssel kérdi: „Miért lopod itt az időt? Mindez gyermekes és aljas. Tovább kell menned, hiszen dolgod van." Körülbelül így szól hozzád az élet, minden nap, minden pillanatban – megpihenni hív, kéjelegni, szórakozni, kielégülni a hiúságban és hatalomban. De mikor nem ez a dolgod! Vándor vagy és minden nap tovább kell menned. Nem tudhatod, meddig élsz, s egyáltalán lesz-e időd, eljutni utad végcéljához, lelked és az isteni megismeréséhez? Ezért menj minden nap tovább, sebes lábakkal és szegényen is. Mert vándor vagy.

"

Și pentru că ești un călător, în fiecare zi trebuie să continui pe calea care te conduce spre singurul tău scop, adică spre cunoașterea sufletului tău și a conținutului divin ascuns în sufletul tău. Nu este ușor. Gândește-te doar la multele ispite care te cheamă să te odihnești, să-ți întrerupi călătoria, să te ocupi de altceva! O femeie frumoasă stă pe marginea drumului și te cheamă cu un zâmbet fermecător. Trupul și simțurile tale răspund la această chemare, vrei să te amesteci cu acest trup frumos și să te abandonezi dulcei intoxicații a poftei. Dar trebuie să știi că momentele de vanitate și poftă sunt urmate de momente de totală dezolare și perplexitate. Pentru că sufletul tău vrea altceva, iar atunci când îți hrănești corpul cu miresmele senzuale ale altui corp, sufletul rămâne flămând și însetat. Banii, medaliile, titlurile, demnitățile îți ies în cale: dar ce te faci cu toate acestea când atenția, oboseala, timpul, care este prețul recunoașterii lumești, distrag cele mai bune puteri ale sufletului tău de la cunoașterea divinului? Colegii strigă pe marginea drumului, te cheamă și te încurajează la intreprindere ironic: ce poți câștiga în toate afacerile și distracțiile, dacă zăbovești la masa de joc sau la masa tavernei, iar sufletul tău întreabă cu o urgență chinuitoare: „De ce furi timp aici? Totul este copilăresc și meschin. Trebuie să mergi mai departe, ai treabă de făcut”. Așa îți vorbește viața, în fiecare zi, în fiecare moment - te cheamă să te odihnești, să poftești, să te distrezi, să fii satisfăcut în vanitate și putere. Dar când nu e treaba ta! Ești un călător și în fiecare zi trebuie să continui să mergi. Nu știi cât timp vei trăi, sau chiar dacă vei avea timp, să ajungi la capătul călătoriei tale, să-ți cunoști sufletul și divinul. De aceea, mergi în fiecare zi, cu rănu la picioare și chiar fiind sărac. Pentru că ești un călător.