"<p></p> <p>Femeile își găsesc hrana iubirii pe pământ cu același instinct cu care păsările găsesc semințe sau pește. Ele rătăcesc în spațiul infinit, instinctele lor conducându-le peste lacuri, râuri, mări și mlaștini, iar apoi, după un ciclu complicat de zig-zaguri și învârtiri, lovesc dintr-o dată. Instinctul lor, simțul lor de observație, se dezvăluie atunci în mod minunat. Greșesc foarte rar și doar ocazional descoperă că prada lor este mai puternică sau mai abilă, scăpând din ciocurile lor precum un mormoloc din ciocurile unui pescăruș. Apoi scot un țipăt ca un pescăruș și își continuă zborul, învârtind, rotind, neobosiți, vigilenți.</p>"