"

Characters can be good or bad only relatively, because there are no absolute good or bad. The difference between them lies in the extent to which self-interest is preferable to someone else's interest. If this boundary line is located halfway between the two interests, then it is a good character. But in most people it is so unbalanced that for one meter of humanity there are ten meters of selfishness.

"Caractere pot fi bune sau rele doar în chip relativ, fiindcă nu există buni sau răi în chip absolut. Diferența dintre acestea constă în măsura în care interesul propriu este preferabil față de interesul altcuiva. Dacă această linie de frontieră este situată la jumătatea distanței dintre cele două interese, atunci este un caracter bun. Dar la cei mai mulți oameni ea este atât de neechilibrată, încât la un metru de umanitate sunt zece metri de egoism."