"

This morning I was walking around the garden and as usual I was thinking about my mother, the "mommy" that I don't remember at all, but she remained a holy ideal for me. I have never heard anything bad about her. And walking along the avenue of birch trees and approaching the one with walnut trees, I saw in the mud a small footprint of a woman's foot and I thought of her, of her body. I could not form the image of her body. Trupescul would have soiled her. What a good feeling I have about her! How I wish I had the same feeling for everyone, women and men alike. And it is possible. When I deal with people, I should feel this, think this about them.

"Azi-dimineață făceam ocolul grădinii și ca de obicei mă gândeam la mama, la „mămica“ pe care nu o țin minte deloc, dar a rămas pentru mine un ideal sfânt. Niciodată n-am auzit ceva rău despre ea. Și, mergând pe aleea cu mesteceni și apropiindu-mă de cea cu nuci, am văzut în noroi o urma mica de picior de femeie și m-am gandit la ea, la trupul ei. Nu puteam forma imaginea corpului ei. Trupescul ar fi murdărit-o. Ce sentiment bun am față de ea! Cum aș vrea să am același sentiment față de toți, femei și bărbați deopotriva. Și e cu putință. Când am de-a face cu oamenii, ar fi bine asta să simt, asta să gândesc despre ei."