"La bătrânețe e cu putință și chiar trebuie - dar se poate și în tinerețe — să te pui nu numai în situația celui condamnat la moarte, ci, mai mult, în situația celui care deja pășește spre eșafod. Ce bine: „Eu sunt, moartea nu este. Moartea va veni, iar eu nu voi mai fi aici.“ Mai mult decât atât, trebuie să fii pregătit și să nu fii surprins să afli ce e moartea, să nu faci presupuneri. Aspectul cel mai pozitiv este că întreaga viața devine astfel solemnă, gravă. Da, viața e lucru serios."