"E ușor de zis să trăim în fața lui Dumnezeu, numai în fața lui Dumnezeu. (Atitudinea mea față de jurnal e alterată de faptul că e citit de alții. Vă rog să nu-l citiți.) Cât de greu și cât de bine e. Încep să înțeleg puțin că este posibil ca uneori chiar să și trăiesc așa. Ce bucurie! E uimitor câte bucurii absolut noi poți cunoaște la bătrânețe. Ca să trăiești în fața lui Dumnezeu e nevoie, neapărată nevoie să te adresezi Lui, să comunici cu El ca persoană, deși știi că El nu e persoană. Condamnatul la moarte, eu, noi cu toții avem nevoie să ne adresăm Lui. Să trăiești în fața lui Dumnezeu presupune ca scopul oricărei fapte săvârșite de tine să fie împlinirea voinței Lui, iar aceasta împlinire e iubirea, în care ÎI văd pe Dumnezeu."