"

From Baudelaire to the present day, poetry not only did not become silent, but went towards the essences, towards hidden sources that the creators of the happy auroral age of the lyrical myth did not even suspect. And since then, poets and thinkers have glossed over the essence of lyricism, to the point of subtlety...

"Cam de pe la Baudelaire înspre zilele noastre, poezia nu numai ca n-a amuțit, dar a mers spre esențe, spre izvoare ascunse pe care nici nu le bănuiau creatorii din fericita epocă aurorală a mitului liric. Și cam tot de pe atunci, poeți și gânditori au glosat, până la subtilitate, asupra esenței lirismului..."