"<p>În cursa teribilă a vieții, majoritatea oamenilor se odihnesc doar atunci când sunt bolnavi. Boala, în cuvintele poetului francez, nu este doar călătoria săracului, ci și vacanța săracului, Riviera lui de iarnă, Tatra și Egiptul lui. Spiritelor febrile, boala le trimite o adevărată febră pentru a le calma puțin. Omul ambițios și nesătul care fuge, care, asemenea poetului Kleist, „schimbă orașele așa cum un bolnav de febră își schimbă pernele”, își amintește doar pe patul de bolnav de adevăratele sale dorințe și de pasiunile sale fără speranță.</p> <p>Boala este și odihnă, este un clișeu. De aceea, anticipați porunca naturii, concediul medical forțat, și adăugați în ritmul vieții voastre mici boli artificiale pentru a vă odihni. Păstrează-ți patul sănătos tun fiin uneori pentru o zi întreagă. Ai poftă de lup, ai vrea să rozi cuiul: postește voluntar o zi sau două. Inima ta nu te bate încă la cap cu nicotina: răsplătește-o renunțând la țigări timp de trei zile, fără o nevoie imperioasă. Corpul tău este atât de recunoscător pentru cea mai mică atenție! Iar aceste mici stări artificiale de boală și recuperare, diete voluntare, retrageri și pauze, evocate fără comanda bolii, sunt echivalentul unei călătorii orientale sau al unei apendicectomii. Încercați. Veți vedea miracole.</p>"