"<p>Dacă există o regulă de viață în viața noastră, trebuie să o respectăm cu orice preț; căci viața unui om matur este alcătuită din reguli și maniere de viață ca o clădire din cărămizi solid asamblate și nu este indicat să zdruncinăm această structură prin mutarea uneia sau alteia din loc. Dincolo de patruzeci de ani, viața noastră va fi plină de reguli pe care alții le pot considera rigide: noi știm că scopul lor real este de a ne apăra împotriva anarhiei. Trezitul, culcatul, distracțiile, orele de lucru, relațiile cu oamenii, toate acestea sunt guvernate în timp de legi stricte.</p> <p>Iar dacă încălcăm aceste legi, conștiința noastră este plină de vinovăție. Nu este adevărat că un stil de viață poate fi „spontan”. Tu însuți poți fi spontan uneori, deciziile tale, pasiunile tale, ideile tale pot fi voluntare: dar stilul tău de viață, independent de toate acestea, nu poate fi voluntar și asemănător ideilor. Dacă oamenilor nu le place că trăiești într-un fel sau altul, într-un mod diferit de cel pe care și l-ar dori, și l-ar imagina, sau într-un mod diferit de cel pe care, cândva, printr-o necesitate sau neînțelegere, li l-ai promis: nu te supăra. Tu nu trăiești pentru oameni. Dar dacă păcătuiești împotriva propriilor tale legi, vei regreta amarnic această lipsă de loialitate. Chiar și în păcatele și greșelile tale, păstrează sistemul care rezultă din legile vieții tale. În ochii lumii, puteți eșua în orice moment. Nu trebuie să fim slabi în fața noastră înșine, pentru că aceasta este adevărata cădere.</p>"