"

For a human creation to be a masterpiece, to dazzle and delight people with its timeless brilliance, something more is needed besides talent, subject matter, and perfection of execution. The masterpiece has an element of the fairy, which shines through with its wonderful light, as tenderly and as startlingly as the northern lights shine in the summer night, unreal and yet luminous, because you can see and read alongside it. Let the masterpiece be real, accurate, clever, purposeful, proportionate, carefully crafted, and faithfully executed - and let it be something more. It must also be beautiful. And with all the self-consciousness, it should be joyful. It should be built according to engineering rules, but it should also have chaos, a coffee spoon's worth of the primordial mist that dusts the constellations with golden grains. Without a fairy, there are only "great" or "perfect" works. A true masterpiece is sometimes not so perfect. It just shines, it has the "just dream" in it, the starlight, the fairy. And this is the part of the task when the artist can no longer help his work; the final brushstroke, the fairy, is done by God.

"

Ahhoz, hogy egy emberi alkotás remekbe sikerüljön, s időtlen ragyogással kápráztassa és gyönyörködtesse az embereket, a tehetség, a téma, a kivitel tökéletessége mellett kell valami más is. A remekműben van valamilyen tündéri elem is, mely csodálatos fényével átsugárzik az egészen, oly gyöngéden és megejtően, mint ahogyan az északi fény világít a nyári éjszakában, valószerűtlenül s mégis fényszerűen, mert látni és olvasni is lehet mellette. A remekmű legyen valóságos, pontos, okos, céltudatos, arányos, gondosan megmunkált, hűségesen kivitelezett – s legyen még valami más is. Tündéri is legyen. S minden öntudatosság mellett önfeledt is legyen. Mérnöki szabályok szerint épüljön, de káosz is legyen benne, egy kávéskanálra való az ősködből, mely a csillagképek nyomában porzik, arany szemcsékkel. Tündéri nélkül csak „nagy" vagy „tökéletes" művek vannak. Az igazi remekmű néha nem is olyan tökéletes. Csak sugárzik, a „csak álom" is benne van, a csillagok fénye, a tündéri. S a feladatnak ez a része, amikor a művész már nem tud művén segíteni; az utolsó ecsetvonást, a tündérit az Isten végzi el.

"

Pentru ca creațiile umane să fie capodopere, să-i uimească și să-i încânte pe oameni cu strălucirea lor atemporală, este nevoie de ceva în plus față de talent, subiect și perfecțiunea execuției. Capodopera are un element de basm, care strălucește cu lumina sa minunată, la fel de tandru și de uimitor cum strălucește aurora boreală în noaptea de vară, ireală și totuși luminoasă, pentru că poți vedea și citi alături de ea. Capodopera să fie reală, precisă, inteligentă, intenționată, proporțională, atent lucrată, executată cu fidelitate - și să fie ceva mai mult. Trebuie să fie și frumoasă. Și, cu toată conștiința sa de sine, trebuie să fie veselă. Ar trebui să fie construit în conformitate cu regulile inginerești, dar ar trebui să aibă și haos, o lingură de cafea din ceața primordială care prăfuiește constelațiile cu boabe de aur. Fără zâne, există doar opere "mărețe" sau "perfecte". O adevărată capodoperă nu este uneori atât de perfectă. Ea doar strălucește, are în ea "doar visul", lumina stelelor, zâna. Și aceasta este partea din sarcină în care artistul nu-și mai poate ajuta opera; ultima tușă, cea de zâna, este făcută de Dumnezeu.