"<p>De asemenea, este uimitor cât de sensibili sunt oamenii. Ca un trandafir. Ca o primuliță. Ascultă cu atâta atenție orice cuvânt care le-ar putea ofensa vanitatea, ca nimeni și nimic în lumea celor vii. Un singur cuvânt poate răni un om până la moarte, da, chiar tăcerea ta, atunci când el se așteaptă ca tu să-l lauzi sau să-l aprobi: transformă un om în dușmanul tău pentru totdeauna. Și aceiași oameni, care simt totul despre ei cu o ureche atât de înfricoșător de delicată, care simt intimitatea unei strângeri de mână sau tonul unei conversații telefonice, sclipirea de opinie sau de adevăr care fulgeră spre ei, aceiași oameni, mai blânzi și mai sensibili decât mimosa, urmează cele mai josnice vicii cu o atitudine lipsită de griji, cruzi fără să clipească, indiferenți și uneori veseli. Această reziliență a sufletului uman nu merită criticată, este doar ceva de care trebuie să fim conștienți. Și să nu ne mai mirăm de nimic, niciodată.</p>"