"

After creating the world, God admitted that he was pleased with it. Likewise, I was pleased with my first creation. But time thwarts such hasty conclusions. I suppose now he values ​​his work no more than I value the fools abroad. It is a reality that there is too much water for me and Him.

"După ce a creat lumea, Dumnezeu a recunoscut că e mulțumit de ea. La fel, și eu am fost mulțumit de prima mea creație. Însă, timpul zădărnicește concluzii atât de pripite. Presupun că acum, el își prețuiește munca nu mai mult decât prețuiesc eu proștii în străinătate. E o realitate că și la mine și la El este prea multă apă."