"Ieri a trecut pe aici arhiereul și am vorbit cu el deschis, dar cu multă atenție, nu i-am vorbit despre păcatele instituției lui. Și ar fi trebuit să o fac... [...] El, evident, ar fi vrut să mă convertească, iar dacă n-ar fi reușit, atunci să mă distrugă, să micșoreze influența mea dăunătoare, după părerea lor, asupra credinței în biserica. M-am simțit tare stânjenit că m-a rugat să-i dau de știre când am să mor. De n-ar scorni ei ceva ca să-i facă pe oameni să creadă că m-am „căit“ înaintea morții. Și de aceea declar, deși cred că mă repet, că nu pot să mă întorc la biserică, să mă împărtășesc înaintea morții, așa cum nu pot să rostesc înaintea morții cuvinte murdare sau să privesc imagini obscene. De aceea tot ce vor spune despre căința mea dinaintea morții și despre împărtășanie e minciună. Spun asta fiindcă sunt oameni pentru care, potrivit convingerii lor religioase, împărtășania e un act religios important, manifestarea năzuinței către Dumnezeu. Pentru mine, orice asemenea acțiune exterioară, cum e împărtășania, ar fi o tăgăduire a sufletului, a binelui, a învățăturii lui Hristos, a lui Dumnezeu."
Author
Lev TolstoiAll Translations
All Translations
"
Yesterday the bishop came by and I spoke to him openly, but very carefully, I did not speak to him about the sins of his institution. And I should have done it... [...] He obviously wanted to convert me, and if he didn't succeed, then to destroy me, to reduce my harmful influence, in their opinion, on faith in the church. I felt very embarrassed that he asked me to let him know when I was going to die. If they don't snort something to make people think I "repented" before death. And therefore I declare, though I think I repeat myself, that I cannot go back to church, take communion before death, just as I cannot before death speak dirty words or look at obscene pictures. That is why everything they will say about my penance before death and communion is a lie. I say this because there are people for whom, according to their religious conviction, communion is an important religious act, the manifestation of longing for God. For me, any such external action, such as communion, would be a denial of the soul, of the good, of the teaching of Christ, of God.
""Ieri a trecut pe aici arhiereul și am vorbit cu el deschis, dar cu multă atenție, nu i-am vorbit despre păcatele instituției lui. Și ar fi trebuit să o fac... [...] El, evident, ar fi vrut să mă convertească, iar dacă n-ar fi reușit, atunci să mă distrugă, să micșoreze influența mea dăunătoare, după părerea lor, asupra credinței în biserica. M-am simțit tare stânjenit că m-a rugat să-i dau de știre când am să mor. De n-ar scorni ei ceva ca să-i facă pe oameni să creadă că m-am „căit“ înaintea morții. Și de aceea declar, deși cred că mă repet, că nu pot să mă întorc la biserică, să mă împărtășesc înaintea morții, așa cum nu pot să rostesc înaintea morții cuvinte murdare sau să privesc imagini obscene. De aceea tot ce vor spune despre căința mea dinaintea morții și despre împărtășanie e minciună. Spun asta fiindcă sunt oameni pentru care, potrivit convingerii lor religioase, împărtășania e un act religios important, manifestarea năzuinței către Dumnezeu. Pentru mine, orice asemenea acțiune exterioară, cum e împărtășania, ar fi o tăgăduire a sufletului, a binelui, a învățăturii lui Hristos, a lui Dumnezeu."