"

I wrote like this: to consider that your individual life is the only true life is madness, dementia. Fake. That is not possible. I would rather say: the more universal life you accept in your individual life, the less individual life, and vice versa. But that can't be done either. It cannot be because what we call our individual life is the divine principle, the same that lives in everything. What we call mercy, participation, love is only the manifestation in us of this principle.

"Am scris așa: a considera că viața ta individuală este singura viața adevărată e o nebunie, o demență. Fals. Asta nu e cu putință. Mai bine aș spune: cu cât accepți o mai mare parte a vieții universale în viața ta individuală, cu atât e mai mică viața individuală, și viceversa. Dar nici asta nu se poate. Nu se poate fiindcă ce numim viața noastră individuală este principiul divin, același care trăiește în tot. Ce numim milă, participare, iubire e numai manifestarea în noi a acestui principiu."