"

Religion is the establishment of our relationship with the world, it guides us in all our actions. Usually, people establish a relationship with the beginning of everything, with God, and attribute to this God everything that is human: punishments, rewards, the desire to be respected, love, which is essentially just a human attribute, so that no longer I'm talking about the absurd legends in which God is described as a man. He was forgetting that we can accept, rather we cannot not accept, the beginning of everything, but we cannot form an idea about this beginning. But we invent our human God and behave familiarly with him by attributing our attributes to him. This familiarity, this minimization of God, most perverts the religious conception of men and, to a great extent, lacks any religion, the control of facts. In order to establish such a religion, it is best to leave God alone, apart from the creation of heaven and hell, let us not attribute to him anger, the desire to atone for sins and other such nonsense, let us not attribute to him any will , no desires and not even love. Let's leave God alone, understanding that he is incomprehensible to us, and build our religion, our relationship with the world, based on those qualities of mind and love that we have. This religion will be the same religion of truth and love as all religions in their true sense, from the Brahmins to Christ, but it will be more precise, clearer, more binding.

"Religia e instaurarea relației noastre cu lumea, ea ne conduce în toate acțiunile noastre. De obicei, oamenii stabilesc o relație cu începutul a toate, cu Dumnezeu, și îi atribuie acestui Dumnezeu tot ce e omenesc: pedepsele, răsplățile, dorința de a fi respectați, iubirea, care în esență e doar o însușire umană, ca să nu mai vorbesc de legendele absurde în care Dumnezeu e descris ca om. Se uita că putem accepta, mai bine zis nu putem să nu acceptăm, începutul a toate, dar nu ne putem făuri o idee despre acest început. ÎI inventăm însă pe Dumnezeul nostru uman și ne purtăm familiar cu el atribuindu-i însușirile noastre. Aceasta familiaritate, aceasta minimalizare a lui Dumnezeu pervertește cel mai mult concepția religioasa a oamenilor și, în mare măsură, îi lipsește de orice religie, de controlul faptelor. Pentru a instaura o asemenea religie, cel mai bine e să-l lăsăm în pace pe Dumnezeu, în afara de alcătuirea raiului și iadului să nu-i atribuim mânie, dorința de ispăși păcatele și alte asemenea prostii, să nu-i atribuim nici voințe, nici dorințe și nici măcar iubire. Să-l lăsăm în pace pe Dumnezeu, înțelegând că e de neînțeles pentru noi, și să ne clădim religia, relația cu lumea, pe baza acelor însușiri ale minții și iubirii pe care le avem. Religia această va fi aceeași religie a adevărului și iubirii ca toate religiile în adevăratul lor sens, de la brahmani până la Hristos, dar va fi mai precisă, mai limpede, mai obligatorie."