Dragostea față de umanitate

"Ar fi un studiu interesant (Worthy of a Human Life) dacă i-am examina pe cei mai mari scriitori ai națiunilor: care dintre ei, ce a iubit la semenii săi? Să luăm din istoria noastră literară pe Jókai, Arany. De la germani: Goethe. De la englezi: Shakespeare, Dickens. De la francezi: Zola. De la ruși, doar Dostoievski. Din studiul lui Jókai rezultă eroul de scenă al romantismului de la mijlocul secolului trecut, care lucrează cu surprize, iese din orice încurcătură, este frumos, puternic, deștept, norocos, dar dacă îl scoți din lumina reflectoarelor de scenă: o marionetă. Examinarea lui Arany dezvăluie un țăran educat. Faust al lui Goethe este un om cu mintea luminată, isteț, cu eticheta Curții. Zola: un armăsar îmbrăcat în diverse haine umane. Dostoievski: un ochi rece de șarpe, dar o inimă care sângerează mereu cu căldură la vederea suferinței. Scriitorul care pictează oameni iubește astfel și își pictează cel mai bine, cel mai des, cel mai perfect propria reflexie."