"

There are four categories of God's workers, that is, four ways of doing the deeds of life, like categories of workers who work for the master. The first category are workers who invent ways to please their master outside of working hours and therefore allow themselves not to do their assigned work. They represent the various religious doctrines with dogmas of faith and atonement, mysteries, prayers, etc. The second category are workers who, instead of working, waste all their strength sharpening, cleaning, protecting the tools of work, and work less and less because they are busy taking care of the tools and because they are afraid of damaging them. These are the people who, instead of consuming their bodily forces for God's work, take care of their bodies to preserve them as long as they can. The third category are the workers who do not know the master and do not want to know either him or the thing entrusted to them, but do a job that they have invented and that they consider the most important for them. These are the people who do not recognize that there is an obligatory moral principle, they do not recognize God, and therefore they invent all kinds of concerns alien to God, political, scientific or so-called cultural concerns. The fourth category are those who devote all the powers of soul and body to the fulfillment of God's work: the increase in oneself, and through this also in others, of God's consciousness, of love expressed through deeds, words, thoughts.

"Există patru categorii de lucrători ai lui Dumnezeu, adică patru moduri de a săvârși faptele vieții, asemenea unor categorii de lucrători care muncesc la stăpân. Prima categorie sunt lucrătorii care născocesc metode de a-i face pe plac stăpânului în afara programului de lucru și de aceea își permit să nu-și îndeplinească munca ce li s-a încredințat. Aceștia reprezintă diferitele doctrine religioase cu dogme ale credinței și ispășirii, taine, rugăciuni ș.a.m.d. A doua categorie sunt lucrătorii care în loc să muncească își irosesc toate forțele ascuțind, curățând, protejând uneltele muncii, și muncesc din în ce mai puțin fiindcă sunt ocupați cu îngrijirea uneltelor și fiindcă se tem să nu le strice. Aceștia sunt oamenii care, în loc să-și consume forțele trupești pentru lucrarea lui Dumnezeu, se îngrijesc de trupurile lor, pentru a le păstra cât pot de mult. A treia categorie sunt lucrătorii care nu-l cunosc pe stăpân și nu vor să-l cunoască nici pe el, nici lucrul care li s-a încredințat, ci fac o muncă pe care și-au inventat-o și pe care o consideră cea mai importantă pentru ei. Aceștia sunt oamenii care nu recunosc că există un principiu moral obligatoriu, nu-l recunosc pe Dumnezeu, și de aceea își născocesc tot felul de preocupări străine de Dumnezeu, preocupări politice, științifice sau așa-zis culturale. A patra categorie sunt cei care depun toate puterile sufletului și trupului spre îndeplinirea lucrării lui Dumnezeu: sporirea în sine, iar prin aceasta și în alții, a conștiinței lui Dumnezeu, a iubirii exprimate prin fapte, vorbe, gânduri."